Sute de români din țară și de peste hotare, la hramul Mănăstirii „Românilor de Pretutindeni” de la Izvoru Mureșului (Galerie FOTO)

Sute de credincioși români din țară, din Italia , Ucraina, Serbia, Ungaria, Croația, Albania și Macedonia au participat la hramul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureșului, supranumită şi a „românilor de pretutindeni”. Aici, sărbătoarea este trăită mai intens ca oriunde , mai ales de românii de dincolo de granițe, pentru care slujba în limba română este întotdeauna „balsam pentru suflet” și dătătoare de pace, bucurie sufletească și de speranță.

Credincioșii, unii îmbrăcați în portul traditional românesc și cu tricolorul în mâini, s-au adunat în curtea Mănăstirii de la Izvoru Mureșului încă de luni și au asistat la prohodul Adormirii Maicii Domnului și la priveghi, potrivit obiceiului străbun.
Sfânta Liturghie la praznicul Adormirii Maicii Domnului a fost oficiată de PS Andrei Moldovan, episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei, precum și de un sobor de preoți, iar predica a fost rostită de episcopul vicar al Episcopiei Spaniei şi Portugaliei, Ignatie Mureşanul.
Pentru românii de peste hotare, care participă la lucrările celei de-a XV-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” este reperul credinței strămoșești, al românității prezente în fiecare gând și în inimile lor. Aici acumulează emoții pozitive şi bucuria aflării împreună cu „frații de aici și de pretutindeni”, simțindu-se „acasă” și nu ca minoritari.

Daniel Magdu este din Voivodina și vine an de an la Universitatea de Vară să povestescă drama românilor acolo trăitori și să afle soluții. Astăzi, în zi de mare sărbătoare, s-a rugat „pentru neamul nostru, pentru toţi românii de pretutindeni, mai ales pentru cei din jurul României, care se confruntă cu cele mai mari probleme”. Spune că la mănăstirea de la Izvoru Mureșului înceracă „un sentiment de pace, de linişte, de bucurie”, ca și cum ar căpăta „forţă în plus”, să lupte „şi mai tare pentru menţinerea culturii, limbii şi identităţii naţionale”.
Predrag Balaşevici vine din Timoc (Serbia), acolo unde românii duc o luptă grea pentru păstrara identității, pentru că nu au învățat limba română la școală de mai mult de un secol, de când a fost „alungată” biserica română din regiune, nu au mass-media și nici sprijin din partea autorităților din România, spre deosebire de alte state care au minorități în Serbia, de exempu Croația, Ungaria sau Bulgaria, care duc negogieri dure pentru repectarea drepturilor cetățenilor lor și au reușit să impun condiții, acceptate de statul sârb.

„Un popor care nu poate să se roage la Dumnezeu în limba lui, cu greu poate să îşi menţină identitatea. Noi, în biserică, vedem, în primul rând, posibilitatea să ne menţinem ca români, să ne păstrăm cultura, tradiţia noastră şi să ne rugăm la Dumnezeu în limba română”, dă glas gândurilor Predrag Balaşevici.
Alături de ei, s-au rugat români veniți și din Diaspora. Larisa Axinia este o româncă stabilită în Italia, nelipsită de la edițiile Universității de Vară de la Izvoru Mureşului și de la hramul mânăstirii. Consideră că „oriunde am trăi în lume, nu trebuie să ne uităm menirea de creştini şi de români”.
PS Andrei, episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei, i-a binecuvântat şi le-a mulţumit românilor din afara graniţelor că nu își abandonează credința străbună.

În predica rostită la ceas de mare sărbătoare creștină, episcopul vicar al Episcopiei Spaniei şi Portugaliei, Ignatie Mureşanul, a îndemnat la discreție, smerenie și compasiune, virtuți pe care cea mai mare parte a societății le-a pierdut.
„Maica Domnului concentrează, întrupează tot ceea ce lumea asta mândră şi agresivă a pierdut. Şi anume: în Maica Domnului găsim compasiune, găsim smerenie, găsim delicateţe şi foarte multă discreţie. (…) Este o aproape o constatare banală că trăim într-o lume în care fiecare vrem să fim în prim planul vieţii sociale, toţi încercăm să ne exhibăm calităţile şi, mai grav decât atât, şi lucrurile care nu ţin de viaţa publică. Astăzi asistăm la o inflaţie a tot cea ce înseamnă cuvânt, vorbim foarte mult şi inconsistent. Noi, astăzi, vorbim enorm de mult, dar nu mai ştim să dialogăm. Oamenii nu mai ştiu să comunice în nici un fel. Astăzi e o sărăcie, e un vid de conţinut în ceea ce priveşte consistenţa a ceea ce transmiţi. Maica Domnului ne învaţă, e atât de important, să ştim când să vorbim şi când să tăcem. De obicei tăcem când ar trebui să vorbim şi vorbim când ar trebui să tăcem”, a spus episcopul Ignatie Mureşanul.

Înaltul ierarh le-a cerut stăruitor părinților să le transmită copiilor credinţa, afirmând că tinerii din ziua de astăzi sunt manipulaţi, căzând în mrejele unor persoane care susțin „că nu avem nevoie de atâtea biserici”.
„Biserica este locul unde îţi trăieşti credinţa şi valorile şi identitatea ca neam”, a subliniat episcopul vicar al Episcopiei Spaniei şi Portugaliei.
La finalul slujbei, credincioșii au fost invitați la o agapă creștinească, în curtea mănăstirii, iar cei grăbiți au primit la pachet sarmale și cozonac.
Mănăstirea de la Izvoru Mureșului, ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei IPS Ioan Selejan, acum mitropolit al Banatului, a fost întemeiată în anul 1996, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
În 15 august 2000, biserica a fost sfințită de PF Teoctist, care, datorită peisajului şi florilor cu care maicile împodobesc ferestrele și curtea mănăstirii, a atribuit ansamblului religios de la poalele Hășmașului Mare supranumele de „Grădina Maicii Domnului”.
Lăcaşul de cult adăposteşte o raclă cu o parte din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae și are cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România, toate clădirile fiind împodobite în interior cu picturi bogate prin tematică şi culoare, suprafața totală de frescă depășind 2.000 de metri pătrați.

Daniela MEZEY