Inscripții „provocatoare” acoperite cu var de președintele CJ Harghita

Inscripții „provocatoare” apărute în ultimele zile pe fațadele a două blocuri din Miercurea Ciuc au fost acoperite cu var de președintele Consiliului Județean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, în prezența ziariștilor, convocați la conferință de presă la locul faptei.  Sunt semnale și voci care susțin că tensionarea relaţiilor dintre majoritate şi maghiarii din România, și nu numai, în anul Centenarului Marii Uniri nu ar fi  întâmplătoare.

Inscripția «„ȚINUTUL SECUIESC NU EXISTĂ”- VICTOR PONTA» –aluzie la declarația „Ținutul secuiesc nu este România, pentru că ţinutul secuiesc nu există”, făcută în 2010 de fostul premier, atunci președinte al PSD, la Toplița –  și o alta, care face referire la Ungaria – pe care, din rațiuni ce țin de decență, nu o vom reproduce – au fost acoperite cu var de președintele CJ Harghita. El i-a îndemnat pe locuitori să adopte o atitudine asemănătoare, în cazul în care „se vor confrunta” cu situații similare.
„Consider că acest tip de atitudine este incorectă și provocatoare, provocările nu fac bine nici românilor și nici maghiarilor din această zonă. Anul celebrării Centenarului ar trebui să fie caracterizat de colaborare și înțelegere reciprocă, și nu de ură și isterie”, a declarat Borboly Csaba.
Potrivit acestuia, „contrar celor afirmate, această zonă există, este locuită de o populație majoritar maghiară, iar aici conviețuiesc pașnic românii și maghiarii” și „trebuie să avem o atitudine pozitivă față de aceste provocări menite să creeze stări de tensiune”.
Cât privește inscripția care face referire la Ungaria, Borboly a apreciat că astfel de acțiuni sunt „inadecvate”, având în vedere programele ample de finanțare pentru construirea a 50 de grădinițe și creșe, a activităților sportive și culturale pe care Guvernul ungar le derulează în zonă.
Localnicii susțin că gestul este o reacție la decizia politică comună a UDMR, Partidului Civic Maghiar (PCM) și Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), privind obținerea autonomiei teritoriale, locale şi culturale a maghiarilor, dar și la declarațiile premierului Mihai Tudose.

Pe firul evenimentelor…

Rezoluția comună a UDMR, PPMT și PCM

În data de 8 ianuarie, liderii UDMR, PPMT și PCM au semnat, la Cluj-Napoca, Rezoluția comună prin care se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a „Ținutului Secuiesc”, care ar trebui să devină „o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică și statut egal al limbii maghiare cu cel al limbii române în regiunea a cărei administrare ar trebui „să aibă la bază structura fostelor Scaune Secuiești”.
„Pe baza experienței din ultimii o sută de ani, după 25 de ani după nașterea Declarației de la Cluj-Napoca ne exprimăm ferm convingerea că: păstrarea și perpetuarea identității noastre naționale, dezvoltarea culturii maghiare și existența noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituția autonomiei. Autonomia este, de asemenea, și în interesul majorității românești, deoarece o comunitate care se simte în siguranță contribuie semnificativ la progresul întregii țări”, se arată în document.
Pentru realizarea acestui deziderat, președintele UDMR Kelemen Hunor a precizat că este nevoie de „o amendare a Constituţiei României”, așa cum a propus și în 2013.
Rezoluția comună mai prevede „crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium (care cuprinde părți din judetele Bihor, Satu Mare si Salaj) și recunoașterea autonomiei culturale prin lege.

Pentru medierea negocierilor între UDMR, PPMT și PCM și semnarea acestei Rezoluții, premierul ungar Viktor Orbán a desemnat-o de Szili Katalin, fostul preşedinte al legislativului maghiar, în funcţia de însărcinat al Guvernului, responsabil cu coordonarea elaborării conceptelor de autonomie a minorităţilor maghiare din ţările învecinate Ungariei. Potrivit agenției de presă maghiare de stat MTI, Szili Katalin a fost „însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere”, citandu-l pe Izsák Balázs, președintele Consiliului Național Secuiesc.

Proiect de autonomie teritorială a ținutului secuiesc, depus în Parlament înainte de Crăciun

În 22 decembrie 2017, când majoritatea era deja cu gândul la marea sărbătoare a Nașterii Mântuitorului, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, președintele organizației Covasna a PCM, a depus în Camera Deputaților o propunere legislativă privind „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”. Avea să se afle despre acest demers abia în 9 ianuarie, a doua zi după semnarea Rezoluției comune a UDMR, PCM și PPMT, la Cluj-Napoca.
Proiectul de autonomie teritorială a ținutului secuiesc, inițiat de Kulcsár-Terza József-György,  propune, între altele, crearea unei regiuni autonome cu personalitate juridică în cadrul României, care ar cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș și revenirea la organizarea adminstrativă pe scaune – „teritoriile tradiționale secuiești”. Această regiune autonomă ar urma să aibă un președinte – „ales prin alegeri libere și generale, prin vot secret și direct pentru o perioadă de patru ani”, iar limba maghiară ar fi recunoscută ca limbă oficială pe lângă limba română. Consiliul de Autoadministrare, format din cu 77 de membri alesi, ar urma să joace rolul Parlamentului, iar Comisia de Autoadministrare ar îndeplini rolul Guvernului.
Odată înființată, regiunea autonomă ar putea fi „desființată numai prin referendum organizat în Ținutul Secuiesc”.
Cât privește finanțarea viitoarei regiuni, proiectul prevede că ar urma să dispună liber de resursele financiare proprii – impozite și taxe proprii, venituri provenite din patrimonial propriu sau cele provenite din domeniul privat al societății, donații -,  dar și de „transferuri și subvenții de la bugetul de stat” și  de „echilibrarea financiară” prevăzută de bugetul statului pentru „anihilarea efectelor negative provenite din distribuirea inechitabilă a resurselor financiare potențiale și corectarea dezavantajelor financiare provocate”

Premierul României reacționează; UDMR așteaptă scuzele public

După semnarea Rezoluției privind obținerea autonomiei teritoriale, locale şi culturale a maghiarilor, premierul României, Mihai Tudose a declarat că „nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”.
Invitat la un post de televiziune, șeful Guvernului a mai afirmat că „dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi resposabilii vor flutura lângă steag”.
Ulterior, premierul Tudose a scris pe Facebook: „În calitate de român şi de prim-ministru, refuz orice dialog legat de autonomia unei părţi a României. Este o încălcare a Constituţiei acestei ţări, care garantează, încă de la primul alineat, unitatea şi indivizibilitatea statului român. Discuţiile despre autonomia ţinutului secuiesc sunt în afara legii şi nu merită luate în seamă, reprezentând doar o încercare de destabilizare a unităţii României în anul Centenarului”.

În replică, preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Bálint, a declarat:
„Declaraţiile premierului Mihai Tudose sunt profund iresponsabile, nedemne pentru poziţia sa. Prin mesajul său primitiv, caracteristic Evului Mediu, primul-ministru a jignit profund şi a ameninţat nevoalat comunitatea maghiară din Secuime. Domnia sa poate să fie sau să nu fie de acord cu o declaraţie politică sau cu un proiect politic, însă nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei cu care nu este de aceeași părere. Premierul ori nu este informat ori nu a înţeles nimic din propunerea Uniunii de a avea un dialog sincer cu românii pe tema autonomiei. Îi cerem premierului să-şi retragă imediat declaraţia şi să îşi ceară scuze public”.

La rândul său, președintele Uniunii, Kelemen Hunor, a condamnat, la Radio France Internationale (RFI), declarațile premierului și i-a cerut acestuia să își retragă declarația privind autonomia ținutului secuiesc.
„Absolut inacceptabile. Nu mă aşteptam de la Mihai Tudose, pentru că nu are antecedente, el nu avea declaraţii de acest tip niciodată de când eu îl cunosc, de aceea m-a şocat această declaraţie. În UE nu poţi să propui fără consecinţe politice reintroducerea pedepsei capitale şi după aceea să spui pentru o comunitate mai mică sau mai mare că nu eşti de acord cu ideile comunităţii respective şi se vor flutura, că vor fi spânzuraţi, că vor fi omorâţi. Deci din acest punct de vedere, eu cred că nici această declaraţie nu poate să rămână fără consecinţe. În primul rând, eu aştept scuze de la premierul Tudose şi retragerea acestor cuvinte. În UE nu cred că poate să rămână în funcţie pe termen lung, poate să fie credibil un om politic care face astfel de afirmaţii şi care spune că se vor flutura lângă steag unii sau alţii”, a declarat Kelemen Hunor.

Ambasadorul României la Budapesta, convocat de Ministerul de Externe din Ungaria

Ambasadorul României la Budapesta, Marius-Gabriel Lazurca, a fost convocat, vineri de Ministerul de Externe din Ungaria, pentru a da explicații referitoare la declarațiile premierului. Ministrul de externe Péter Szijjártó consideră inacceptabilă formularea premierului român, pentru care așteaptă explicații și scuze din partea Guvernului României.

Autoritățile române nu reacționează, nu au făcut-o nici atunci când premierul Ungariei și-a „însărcinat” un reprezentant să medieze negocierea între partidele maghiare din Romania a unei declarații comune care cere autonomia ținutului secuiesc, o regiune care aparține României.

Radicalizarea maghiarilor din România, întâmplătoare sau nu?

Există semnale şi voci care susţin că radicalizarea maghiarilor din România nu ar fi  întâmplătoare.

În 8 aprilie, în Ungaria vor avea loc alegeri parlamentare, iar miza este reconfirmarea în funcția de premier, pentru al treilea mandat consecutiv, a conservatorului Viktor Orbán, conducătorul FIDESZ. Din această perspectivă, investițiile semnificative ale Guvernului de la Budapesta în programe ample de construire a zeci de grădinițe și creșe în Transilvania, finanțarea activităților sportive și culturale derulate în zonele locuite preponderant de maghiarii din România vădesc că șeful Executivului ungar mizează pe atragerea cât mai multor voturi de la maghiarii din România care au dublă cetăţenie.
Semnarea Rezoluției comune a UDMR, PCM și PPMT prin care se cere autonomia teritorială, locală și culturală a maghiarilor din România, mediată de un reprezentant al premierului Ungariei, în anul în care românii celebrează Centenarul Marii Uniri tensionează relațiile dintre majoritate și comunitatea maghiară, iar rezultatul scontat este mobilizarea la vot a maghiarilor din România cu dublă cetățenie, la alegerile parlamentare din Ungaria.
Radicalizarea maghiarilor capătă amploare. În noaptea de 12 spre 13 ianuarie, membri ai gupării „Mişcarea celor 64 de Comitate” au atacat sediul ambasadei României din Budapesta și au acoperit emblema reprezentanței diplomatice cu steagul secuiesc, demers care ar putea periclita relația și dialogul bilateral politico-diplomatic dintre România și Ungaria.
De această dată, Ministerul Afacerilor Externe român ia atitudine, condamnând incidentele care au ca scop defăimarea simbolurilor naţionale. Totodată, lanează un apel către autorităţile ungare, să asigure integritatea localurilor misiunii României, după ce Ambasada României din Ungaria a fost vandalizată.
„MAE consideră că săvârşirea unor asemenea acte de către anumite persoane sau organizaţii, inclusiv cu programe revizioniste, este complet inacceptabilă şi contravine spiritului şi prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice”, se arată într-un comunicat de presă al MAE.
„Poate că există un interes chiar din partea Budapestei în a tensiona artificial relațiile bilaterale cu țara noastră și nu văd, chiar într-o astfel de perspectivă, de ce am sta pasivi, cu capul plecat, în anul Centenarului Marii Uniri”, a comentat, pe Facebook, și deputatul deputatul PMP Marius Paşcan.
Este limpede că sărbătorirea Centenarului Marii Uniri nu este pe placul tuturor, dacă ținem cont de discursurile care înfierează nerespectarea „promisiunilor” făcute prin Proclamația de la Alba Iulia în 1918, invocată întotdeauna ca argument pentru legitimarea revendicărilor la drepturi referitoare la educaţie sau cultură ori autonomie teritorială.
În vara lui 2017, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, discutând „cu cifrele pe masa”, președinte executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, atenționa că „300 de milioane de euro au fost alocate de Budapesta pentru a distruge imaginea Marii Uniri”.
„Pe axa Budapesta – Moscova se alocă bani foarte mulți; este aproape o operațiune informațională pusă la punct împotriva sărbătoririi Marii Uniri în România. Bătălia nu se va da neapărat în România, bătălia se va da în străinătate unde Budapesta va organiza sute de conferințe, va lansa sute de cărți, sute de CD-uri – m-am uitat peste un program pe care l-au pus la punct la Budapesta în sensul acesta –, vor avea loc sute de lansări în centre de cercetări din întreaga lume, în care vor merge nu neapărat istorici maghiari, ci istorici plătiți de Ungaria din alte state care să susțină ceea ce vrea statul maghiar”, afirma Eugen Popescu.
Președinte executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni susținea că „aceeași intenție” se observă și din titlul proiectului urmat de UDMR și organizațiile maghiare din România.
„«100 de ani în România, 1000 de ani în Transilvania», spune totul. Adică un accident de 100 de ani care, iată, ne face să fim în statul român, și o mie de ani de continuitate în Transilvania. Lăsând la o parte acele ștampile de naționalism, statul român ar trebui să se raporteze, vorbind de Marea Unire, la 2000 de ani de continuitate pe acest teritoriu. Să se raporteze la prima unire făcută de Mihai Viteazu. Adică să contrapunem niște argumente cu care adversarii noștri vin și încearcă să combată acești doar 100 de ani de stat român național”, conluziona Eugen Popescu.

Daniela MEZEY